samedi 20 mars 2010

Hieronymus Bosch

… Sau Jeroen Bosch sau Hieronimus van Aken (1453(probabil) – 1516)

Ca să ne înţelegem de pe unde işi trage sevele suprarealismul, oul fiert in cola, volanul, chepengul, să leşin pe moleskine, piticulcelbirjar, calul cu cinci picioare si penis in loc de genunchi, canalul colecist, copilul cel bărbos ce minte frumos, mantinela antispam, Beero & Coconut, sfaturile senile, cartea de pe closet iar lista rămâne deschisă.

Să începem cu vârful cel ascuţit:

Hieronymus_Bosch_023Hieronymus Bosch: Tripticul Grădina plăcerilor – Tabloul central, 1503-04 –Museo del Prado, Madrid

“Grădina plăcerilor” (numită şi “Împărăţia milenară”, 1503-1504) este considerată drept cea mai importantă operă a lui Bosch, constituie ilustrarea excesului plăcerilor senzuale, interpretată şi ca argument în favoarea teoriei apartenenţei pictorului la unele secte eretice. Ipoteza este puţin credibilă, ţinând seama şi de faptul că Tripticul a aparţinut regelui Filip al II-lea al Spaniei, rege catolic, profund religios, care nu ar fi tolerat în palatul său picturi ce ar fi fost suspectate de erezie.

ChristcarryingtheCrossbyHieronymusBosch151516Hieronymus Bosch: Purtarea crucii, 1515-1516 – Museum voor Schone Kunsten, Gent

În opera tardivă “Purtarea crucii” (1515-1516), Bosch renunţă la abordarea narativă caracteristică primelor sale compoziţii religioase. El invită credincioşii să resimtă din plin violenţa, spiritul demonic ce sălăşuieşte în indivizii din mulţime le schimonoseşte chipurile, în contrast cu durerea imobilă de pe chipul lui Iisus. Scena este compusă într-un fundal fără cer şi peisaj, astfel încât chipurile deformate de grimase bolnave ies şi mai mult în evidenţă.

Temptation_of_Saint_Anthony_central_panel_by_BoschHieronymus Bosch: Tripticul Ispitele Sfântului Anton – Tabloul central, 1505-06 –Museu Nacional d’Arte Antiga, Lisabona

Hieronymus_Bosch_053Hieronymus Bosch: The Extraction of the Stone of Madness, nu se cunoaste data creatiei – Museo del Prado, Madrid

Bosch13Hieronymus Bosch: Tripticul Judecata de Apoi – Tabloul central, 1500-1510 –Akademie der Bildenden Künste, Viena

În Tripticul “Judecata de Apoi” (ca. 1500-1510), năzuinţa sa moralizatoare nu este numai expresia credinţei totale, ci şi a terorii infernului, ceea ce se leagă strâns cu tradiţiile vremii. Se pare că imaginaţia lui Bosch nu cunoaşte limite. Creaturile sale din infern sunt nişte monştri stranii, balauri, broaşte râioase, şerpi şi alte jivine hidoase, dar moderaţia le face credibile. Inventivitatea metodică, temeinică sporeşte senzaţia de grotesc.

Hieronymus Bosch moare în 1516 şi este înmormântat la ’s-Hertogenbosch. Conform datelor din arhiva confreriei Notre Dame, slujba de înmormântare a pictorului a avut loc pe data de 9 septembrie. În afara acestor fapte, nu ştim nimic sigur despre viaţa particulară a lui Bosch. Mai multe întrebări, rămase încă fără răspuns, se ridică în legătură cu acest artist flamand. După opinia unor comentatori, simbolica operei lui Hieronymus Bosch ar putea fi legată de faptul că ar fi fost membru al sectei “Homines Intelligentiae”, care – năzuind la atingerea inocenţei cereşti – asocia libertinajul cu emanciparea mistică.

Este cunoscută şi ipoteza privind preocupările alchimiste ale lui Bosch, fiindcă în unele opere ale pictorului se regăsesc elemente cu caracter ezoteric. Dovezi nu există, însă, nici în acest sens. Câţiva critici pun sub semnul îndoielii integritatea mintală a artistului, văzând în el un predicator dăunător din punct de vedere moral. De fapt, imaginaţia exuberantă a lui Bosch se hrăneşte din folclorul flamand şi din lumea fantastică a Evului Mediu, populată de numeroase figuri legendare şi groteşti. Hieronymus Bosch pictează satire, lucrările sale moralizatoare amestecă mereu profanul cu sacrul, obişnuitul cu supranaturalul, în consens cu regulile greu de descifrat ale poeziei, care este o prezenţă puternică în arta sa.

Sursa: http://ro.wikipedia.org/wiki/Hieronymus_Bosch


Aucun commentaire:

Enregistrer un commentaire